vineri, 29 ianuarie 2010

despre tailandezi

ce e misto in tailanda e ca in momentul in care treci peste constipatiile de turist pufos si stresat ca toata lumea iti vrea banii, lucrurile se schimba. deja am un alt fel de comunicare cu localnicii si imi place foarte mult. evident ca toti ar vrea sa castige bani de pe urma ta, asta mi se pare normal, ca doar traiesc din servicii turistice. si evident ca sunt si oameni de cacat si aici ca peste tot, care vor sa te tzepuiasca. dar majoritatea au o atitudine foarte misto si calda: daca ai fost la ei odata sau de mai multe ori, si daca te simt ca le acorzi incredere si le zambesti tot timpul, incep sa construiasca o relatie cu tine. domnul la care ma duceam la net, ma saluta si facea cate o conversatie cu mine de cate ori ma vedea pe strada. cand am aflat ca s-ar putea sa nu pot schimba biletul, mi-a zis sa nu-mi fac probleme, ca maine totul va fi bine. m-a vazul intr- dimineatza plecand sa fac jogging - ca sa scot din mine dracii pe care ii aveam pe francez, si nimic mai bun decat putin sport - m-a intrebat: good morning, are you ok? yes! ar e you sure? no, but i will be:). mai tarziu cand m-am dus la mail m-a intrebat: are you ok now? adica ce vreau eu sa spun ca in romania sau europa, nimeni nu ar da atentie unui client la felul asta. la sfarsit m-a dus el la vapor ca era departe, evident contra unui cost normal, dar mi-a zis pe drum de vreo 5 ori ca ii pare rau ca plec, si ca daca ne-am intilit zilnic acum o sa-i fie dor de mine si spera sa ma mai vada pe acolo. si asteanu de genul text de agatzat sau apropouri.

coafeza la care m-am spalat pe cap m-a vazut ca eram pe jos si m-a dus cu motorul pana acasa ca erau vreo 2 km, oamenii la care ai fst vreodata in magazin te cunosc toti si te saluta can te vad pe partea cealalta a drumului, cu un mare zambet si un how are you today?

grasutza de la care mi-am luat un suc de morcovi ieri cand am ajuns, m-a vazut seara trecand vizavi, mi-a faut semn sa vin la ea. am crezut ca vrea sa-mi zica sa mai iau un suc, dar nu: manca porumb fiert si apoi prajit, si vroia sa-mi ofere jumate din el. a fost foarte bun.

si inainte de a ma urca pe vapor am mai cunosut un personaj tailandez, un tip de 41 de ani dar care arata de 25, foarte haios si zambaret, slab si negru de la soare si cu cel putin un cap mai scund decat mine. vindea cazari si cursuri de diving. m-a abordat cu intentia de a-mi vinde o cazare. i-am zis zambind ca sigur, vreau sa vad ce are. dar cand m-a intrebat unde vreau sa stau si i-am zis ca nu vreau zona aglomerata, a recunoscut zambind ca din pacate nu are asa ceva, el lucreaza pt un resort si club de diving in zona cea mai comerciala. dar am inceput sa povestim despre una alta, mi-a zis din prima ca majoritatea turistilor au impresia ca vrei sa-i tzepuiesti. . de fapt stand si asteptand vaporul, am vazut un val de oameni care soseau, si foarte multi din ei erau destul de crispati, si nici nu vroiau sa auda despre oferte. toti au citit in lonely planet ca nu trebuie sa ai incredere in oamenii din port. dar adevarul e ca depinde foarte tare de atitudinea ta, ce raspuns primesti. asa am fost si eu la inceput, acum vorbesc mult mai mult cu localnicii.

cand a auzi de romania, s-a luminat la fatza ca avem noi un fotbalist foarte celebru, pe care il admira mult. si aveti tricouri galbene la fotbal, stiu, ca imi place mult, zice. omul era fan hagi, juca fotbal zilnic, si alerga zilnic sa se mentina in forma

pe vapor am povestit cu kob (asta era numele lui), filozofari despre viatza, sport si relatii. vorbea destul de bine engleza. il intreb de ce? pentru ca vorbeste foarte mult cu turistii si a avut o relatie cu o englezoaica. hm. de la englezoaica ti se trage, nu de la turisti. esti insurat? nu, am fost. copii ai? da, doua fiice, una cu o frantuzoaica si una cu o englezoaica. imi zice razand: eram foarte tanar si m-am combinat cu niste fete venite in vacantza. diferentza de varsta dintre cele doua fiice pe care le are e de nici un an, una din fiice are 19 ani, cealalta 20. pai si cu care te-ai insurat? cu englezoiaica, dar aia s-a decis dupa 2 ani ca e mai bine pt copil sa creasca in anglia. a plecat si kob u ele 2 ani la londra, dar nu i-a placut acolo si s-a intors. un lucru am inteles, zice: locul meu e aici, nu pot sa traiesc i lumea aia ciudata de la londra. si am mai intzeles un lucru: tre sa porti prezervativ:)

l-a debarcare mi-a dat numarul de telefon sa-l sun daca am chef sa ne vedem sau daca am nevoie de ceva. poate ca o sa-l sun sau o sa-i fac o vizita la clubul de diving, vom vedea

Niciun comentariu: