cu trenul - continuare

trenul 2
N-am mai mers la vagonul restaurant, ca nu stiam exact cum se blocheaza usa, dar in schimb am comandat de mancare si ne-au adus acolo. Inca mai visa frumos Juju ca ne vor intreba de dimineata daca vrem cafea, teoretic ajungeam la Hanoi la 10 dimineata. pe la 12 ne-am oprit in vama chineza, unde am coborat din tren cu toate bagajele, forte eficienta, dar unde a durat inexplicabil de mult pentru 4 vagoane. Dupa inca vreo ora am ajuns si in vama vietnameza, dinnnou ne-am dat jos tot calabalacul, si iar am stat sa ne omoram niste timp, ca sa ne zambeasca vamesul la final. Ne-am luat si temperatura cu un pistol special indreptat spre frunte, dupa care ne-a taiat chitanta de 1 yuan. Am zis ca dormim blana dupa vami, pana la 10. ei bine nu, la 5 si ceva am ajuns intr-o gara la 5km de Hanoi, din nou cu ochii carpiti de somn si neintelegand nimic. Afara arata ca la tara. Am luat un taxi cu 15$, jaf, ca sa ne duca cu bagajele pana la gara de unde trebuia sa luam ultinul tren, spre Hue. Observasem un baietas inalt si singuratic, tip ranger, care s-a pus in carca unui motociclist si s-a dus. Cred ca era mult mai ieftin, dar Juju n-avea chefb de aventura la 5 dimineata. taximetristul a fost dragut si ne-a dat niste pita cu seminte sa mancam. In gara, iarasi, cauta atm, excehange nu era o afacere buna oricum. mastercardul a functionat la atm, si am apucat sa luam reunification express, trenul care mergea cu maxim 60 la ora, si facea 14 ore pana la Hue. nu am mai prins soft seat, am luat cu plebea la hard seat, bancute de lemn. nasii au vazut biletele si au inceput sa rada. Nu inteleg cum tanarul ranger, care vorbea chineza (asta asa, ca observatie) si alte 2 englezoaice grasune si abulice au avut soft seat, desi au ajuns la gara dupa noi. i-am vazut cum socializau si ma gandeam ce bulan avem iarasi sa nu avem cu cine schimba o vorba. Acum am inteles de ce e bataie pe soft seat, ca avem curul patrat amndoua, batute cu gratarul (vorbesc la prezent, ca asa am scris in caietel, mi-e lene sa reformulez, scriam in tren). Expresul e ceva mai avansat chiar si la claa a 3a, cu aer conditionat si niste televizoare unde ma uit la filme educative despre istoria trenului, la romante vietnameze si la un film cu schwarzenegger, ceva cu craciun. Merita drumul, peisajele sunt minunate - orezarii plate si munti care se inalta din nimic, palmieri, drumuri prafuite pe care misuna motociclisti cu cele mai nebunesti incarcaturi. Noi doua cu 2 bagaje grele am fi fost un mizilic. In continuare tara asta imi place.
Am mancat diverse chestii pe tren, de la oamenii cu veste de matase galbena care treceau cu carucioare cu mancare, mancare de spital, bere cu gust intens de drojdie, o cafea groaznica si un redbull pe care a trebuit sa-l diluez cu multa apa ca sapot sa-l beau. Ne amuzam si noi si chelnerii, unul din ei mi-a zis merci. Acum e 6 seara si ar trebui sa mai facem 2 ore pana la Hue. avem spatele varza, si avem amandoua cate o crizantema la buza si sub nas. Deci sexapil zero.

Juju a observat, e intrigata de o chestie - la granita ti se pun tot felul de intrebari despre simptome de gripa, tuse, dureri in gat, de cap, si in acelasi timp ei dau in toate mijloacele de transport aerul conditionat pe cel mult 18 grade, cand afara sunt 15. pana si mie mi s-a facut frig. Si bietii englezi fac economie la curent si merg cu plase de fas la piata.